acum eu am sa plec departe,
asa ca te mai rog o data
sa-mi impletesti
acele vise razgaiate,
sa ma saruti cat poti de tare
pentru a lua cu mine
amprenta buzelor tale moi,
iar eu iti voi lasa in schimb
urma sanilor mei in palme,
sopteste-mi la ureche
cuvinte indecente,
eu sa le memorez
ca pe-o rugaciune
si cand mi-a fi mai greu
sa le recit intr-una,
iubeste-ma aprins,salbatic,
cat sa-mi ajunga-un veac,
caci cu durere-n suflet
plec si nu ma-ntorc,
asa e cel mai bine
dar oare pentru cine?
atunci cand dorul ma va arde
te voi gasi in gandul meu,
iar tu de strigi al meu nume
si un raspuns nu vei primi
cauta-ma in adancu amintirilor
ce vor ramane colorate
si de-acolo eu iti voi zambi,
mereu de undeva din umbra
te voi veghea neincetat
lasandu-mi aripile albe
pe umerii tai goi...
