Timpul

timpul este aspru cu mine,se scurge precum apa 
sunt prizoniera lui si inaintez cu pasi grabiti 
el trece ca nebunul fara sa ma-ntrebe daca am nevoie de ceva, 
i-as spune stop,i-as pune-un dop,dar ma asculta? 
incerc sa fiu mai vicleana ca el,in zadar ma dau batuta 
nu am ce face trec odata cu el prin viata 
cam dura uneori,dar trec si simt... 
au trecut ceva decenii de cand am aparut aici 
pe Pamant... 

cand eram copil totul parea o poveste 
cu Feti-Frumosi si Ilene Cosanzene, 
apoi am mai crescut si pasii in adolescenta 
trageam cu ochiul la baieti,ma certam cu fete 
dar totul inca era frumos,caci n-aveam griji, 
aici de ce oare timpul n-a vrut sa mai stea macar un pic? 
la maturitate e mai greu,incep sa-nteleg acele zbateri 
ale oamenilor mari din jur 
vrand nevrand incep sa lupt si eu cu ele... 

drumul nu mi-a fost presarat numai cu flori 
dar eu tot cant viata si rad neincetat 
ma bucur chiar daca timpul nu m-a ascultat 
iar azi ma aflu aici sa va salut 
sa va urez din suflet numai bine 
si nu cred ca mi-as mai dori sa fac 
ce as fi vrut odata,sa opresc timpul 
deoarece n-as fi cunoscut aceste etape placute 
ale vietii... 
...mai am una,dar poate o apuc si pe aia...