Eram eu...

Fluturand incet dinspre est 

pe aripa vantului bezmetic, 

am aparut in calea ta 

precum o frunza cazatoare, 

Tu m-ai luat in palma 

si m-ai asezat acolo 

in sufletul tau,intr-un colt, 

unde-mi este atat de bine, 

unde este atat de cald, 

Nu imi mai pasa 

daca voi mai fi strivita, 

caci nu va fi cu putinta, 

Stau acum lipita de tine 

si ma-ntreb fara oprire: 

oare este adevarat? 

ce-ar fi fost de nu treceai 

pe cararea cea umbrita? 

Cred ca ramaneam acolo 

strivita de un trecator 

sau lipita de pamantul ud 

sufocata de alte frunze mii, 

Acum vesela eu stau 

si te simt precum visam, 

iar tu ca un copil mic 

bucuria ti-o arati, 

ca acea frunza plapanda 

eram...eu...